Secretele adevaratelor covoare persane

Covoarele persane sunt cele mai celebre covoare din lume, cu o istorie care dateaza de peste 4000 de ani pot fi unele dintre cele mai scumpe si exclusiviste produse creeate manual.
In vremea Imperiului Persan, covoarele erau considerate produse de lux fiind utilizate de catre clasa superioara, astfel incat modelele si calitatea acestora erau la cel mai inalt nivel posibil.

Odata cu instaurarea islamului ca religie predominanta in orientul mijlociu, credinciosii au inceput sa se roage pe covoare, atat in moschei cat si in propriile case, astfel incat cererea pentru acestea a crescut, iar mana de lucru a devenit mai ieftina, dar calitatea si profunzimea culorilor pastrandu-se.
Metodele de productie specifice covoarelor persane sunt aproape integral manuale, procesul incepand cu obtinerea firelor groase din bumbac pentru structura de rezistenta.

In pasii urmatori va fi nevoie de multa lana fina, in special de lana de miel, care va fi delicata si usor de prelucrat prin tragerea firelor de grusime medie.
Lana a fost si este in continuare un produs care se gaseste din abundenta in Iran, deoarece locuitorii acestei tari au o traditie bogata in cresterea oilor inca din cele mai vechi timpuri.
Ulterior, firele vor fi vopsite in diverse culori, iar vopseaua va fi obtinuta din extracte naturale care isi vor pastra persistenta pe termen lung, culorile rezultate fiind uimitor de vii.

Secretele obtinerii nuantelor utilizate in vopsirea firelor din lana a fost transmis din generatie in generatie pana in ziua de astazi.
In urmatoarea faza a procesului de productie, se vor intinde firele cu ajutorul unui razboi de tesut asigurandu-se ca distanta dintre acestea este simetrica, iar tensionarea este uniforma.
Cu ajutorul unei crosete speciale, tesatorii vor incepe sa lege firele de structura de rezistenta inserata pe razboi, strangand nodurile obtinute cu ajutorul unei ustensile de batut fire similara cu o spata.

Urmarind un model precis si utilizand culori vii, acestia imbina firele care ies din noduri, comprimandu-le cat mai strans in ceea ce va fi structura compacta a unui covor.
Rezolutia modelelor care alcatuiesc decorul va fi influentata de catre meticulozitarea tesatorului, care dupa ce va obtine o linie tesuta de aproximativ 5 centimetri grosime, va taia firele la grosimea dorita, utilizand o foarfeca speciala, astfel incat suprafata covorului va fi cat mai uniforma.
Mestesugil teserii covoarelor persane se invata inca de la varste fragede in Iran, iar calitatea acestuia este la un nivel foarte inalt, standardul si procesul neschimbandu-se in decursul istoriei.

Iranul este unul dintre cei mai mari exportatoari de covoare din lume, cererea de covoare persane ramanand mare in pofida sanctiunilor comerciale impuse de catre americani.
Preturile covoarelor persane lucrate manual pot fi destul de piperate, acestea ramanand produse de lux de o calitate desavarsita, produse in majoritatea cazurilor pentru export.

Exista comercianti care vand covoare persane cu sume incepand de la zeci pana la sute de mii de dolari, mandrindu-se cu produsele comercializate ca fiind unice.
In continuare mestesugul teserii covoarelor persane va putea fi transmis din generatie in generatie in Iran, tara care inca pastreaza si se mandrese cu traditiile stravechi.